Loredana Toma intervievată de Agerpres
Campioana mondială şi europeană la haltere Loredana Toma, legitimată la CS Olimpia București, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că s-a obişnuit cu izolarea la domiciliu în contextul pandemiei de coronavirus, însă a precizat că după două zile de antrenamente la sala de acasă a rupt podeaua cu greutăţile.
Ea a explicat că şi-a amenajat cu acordul administratorilor o încăpere la parterul blocului în care locuieşte pentru că nu se putea pregăti cu halterele în apartamentul de la etajul 4. Campioana mondială din 2017 se pregăteşte normal, câte patru ore pe zi, dar îi lipseşte recuperarea, care acasă se rezumă la băi cu sare de mare.
Loredana Toma, care concurează la categoria 64 de kilograme, susţine că în perioada aceasta problema nu o reprezintă greutăţile pe care să le ridice, ci motivaţia. Ea speră ca măcar Campionatele Europene, amânate pentru 13-21 iunie din cauza pandemiei, să se mai desfăşoare în acest an.
Visul sportivei în vârstă de 24 de ani este legat însă de Jocurile Olimpice. Iar ea recunoaşte că şi-ar fi dorit ca acestea să nu fie amânate pentru 2021, ci să se desfăşoare anul acesta chiar şi fără spectatori, pentru că se afla într-o formă foarte bună. Dar chiar şi în 2021, Loredana Toma crede că şansele sale la o medalie sunt destul de mari şi îşi propune chiar să o înveţe să piardă pe chinezoaica Deng Wei, neînvinsă la nicio ediţie a Campionatelor Mondiale şi a Jocurilor Olimpice la care a participat şi deţinătoare a recordurilor mondiale la smuls, aruncat şi total.
AGERPRES: Cum te simţi în perioada asta, te-ai obişnuit cu statul în casă?
Loredana Toma: Primele două-trei zile au fost mai grele după ce am plecat din cantonament, dar m-am obişnuit până la urmă şi cu izolarea. Totul a venit pe nepregătite, dar între timp am aranjat şi sala de acasă, dacă îi pot spune aşa. Acum îmi desfăşor activitatea în condiţii normale, e ca şi cum aş fi în cantonament. Adică mă antrenez tot la fel, de două ori pe zi câte două ore.
AGERPRES: Ai sală de antrenament acasă, să înţeleg că stai la casă?
Loredana Toma: Nu, stau la bloc, la etajul 4. Vecinii nu zic nimic pentru că nu mă antrenez în apartament … dacă aş începe să ridic greutăţi cred că aş cădea cu balcon cu tot. Ca halterofil nu te poţi antrena în apartament, asta e clar. Nu, am găsit o soluţie, un spaţiu la parter în ansamblul rezidenţial în care locuiesc. Administratorii au fost foarte drăguţi şi mi-au dat o încăpere unde să mă mut cu tot ce trebuie, de la platformă, la discuri, echipamente, absolut tot, ca la sală. Dar am avut probleme şi cu spaţiul ăsta la început.
AGERPRES: În ce sens?
Loredana Toma: Păi încăperea respectivă nu a fost gândită şi nici construită pentru a fi sală de haltere. Şi după două zile de antrenamente am rupt podeaua. Când am început să trântesc bara, podeaua care e din lemn a cedat. Şi după două zile simţeam că sunt ca într-o groapă când ridicam haltera. Şi atunci mi-am dat seama că e ceva în neregulă cu podeaua, s-a întâmplat ceva. Eu pusesem platforma peste podea şi nu vedeam ce se întâmplă dedesubt. Când m-am uitat ajunsesem la beton… Până la urmă am rezolvat problema, am pus plăci Tego (n.r. – placaj rezistent folosit în construcţii), una peste alta, apoi cauciucuri şi la final platforma. Aşa că situaţia este în regulă acum, nu mai am ce să sparg.
AGERPRES: Te-au pus la plată administratorii?
Loredana Toma: Eu chiar aveam emoţii, mă gândeam ce vor zice când le voi spune că le-am stricat podeaua după două zile. Dar au fost mai mult decât înţelegători, mi-au zis că nu e nicio problemă şi că important e să îmi fac eu treaba. Iar acum totul e în regulă. Pot să încarc bara chiar şi cu 230 de kilograme, nu se mai întâmplă nimic.
AGERPRES: Cu siguranţă îţi lipseşte ceva acasă…
Loredana Toma: Normal… În primul rând refacerea pe care nu o mai pot face după fiecare antrenament. Iar refacerea este cel mai important lucru. Dar asta este, nu am ce să fac. Încerc să stau şi eu cât mai mult în cadă cu sare de mare… şi cam asta e tot ce pot să fac. Băi cu gheaţă nu am cum să fac. Nici nu ştiu de unde aş putea să cumpăr un sac de gheaţă, că e nevoie de multă, nu de o punguţă din frigider.
AGERPRES: Mai găseşti motivaţie pentru a continua să te antrenezi?
Loredana Toma: Sper să se ţină totuşi Campionatele Europene, care au fost amânate pentru sfârşitul lunii iunie. Asta mă mai ţine acum motivată. Mai am o speranţă că totuşi lucrurile se vor rezolva până atunci şi Europenele se vor ţine. Dacă nu, nu ştiu… În perioada asta problema este motivaţia, nu greutăţile. Cu greutăţile mă descurc, nu e problemă, le ridic… dar ai nevoie de motivaţie. Pentru că te antrenezi şi nu ştii de ce te antrenezi. Pentru ce să tragi? Dacă erau anulate înţelegeai un lucru… dar noi stăm în suspans. Poate da, poate nu…
AGERPRES: Ce părere ai despre amânarea Jocurilor Olimpice, cum te afectează pe tine?
Loredana Toma: Până la urma urmei cred că a fost o decizie înţeleaptă, deşi eu nu am primit-o prea bine. Dar asta este. Eu recunosc, mi-aş fi dorit să se ţină Jocurile Olimpice anul ăsta, chiar şi fără spectatori. Eu eram într-o formă nu bună, ci foarte bună când am plecat din cantonament. Eram pe creştere. Urma să plecăm la Campionatele Europene, chiar zilele astea ar fi trebuit să concurez în Rusia. Şi eram foarte bine, super motivată, dar asta este. Deci la momentul ăsta se poate spune că e un dezavantaj pentru mine … dar, cum cât trece timpul, încep să cred că la anul voi fi într-o formă şi mai bună. Însă în primele zile după anunţ am fost terminată, de ce să mint.
AGERPRES: Ce şanse crezi că ai la podium sau chiar la aurul olimpic anul viitor?
Loredana Toma: Şanse sunt, aşa cred. Dacă ne gândim la aur, însă, va fi foarte greu, pentru că vorbim de China. Mă refer la Deng Wei, o sportivă care nu a pierdut nicio competiţie în toată cariera. Este cea care deţine recordurile mondiale. Nu e doar cea mai bună sportivă la categoria 64, e cea mai bună sportivă la toate categoriile. Pentru că ea nu a pierdut niciodată, unde a participat, a câştigat. Dar eu sper să nu se retragă prea curând din activitate şi să o învăţ cum e să piardă. Să îi dau o lecţie. Poate chiar la Tokyo, cine ştie?
AGERPRES: Anul trecut la Europenele din Georgia ai fost aproape să baţi recordul mondial la smuls, care la momentul respectiv era de 114 kilograme…
Loredana Toma: Da şi mi-a părut foarte rău. Am fost foarte aproape, mi-au lipsit trei kilograme. Între timp, Deng Wei l-a bătut din nou şi a urcat la 117. Însă chiar şi aşa, rămâne un obiectiv pentru mine să bat recordul mondial.
AGERPRES: La Cupa Mondială de la Roma din luna ianuarie ai obţinut cel mai bun rezultat din carieră, 249 de kilograme la total. Ar fi el suficient pentru o medalie la Jocurile Olimpice de la Tokyo?
Loredana Toma: Pentru bronz cred că ar fi suficient 249-250 de kilograme, dar eu ţintesc mai sus. Trebuie să trag mai tare. Din ce îmi dau seama acum cred că trebuie să ridic undeva la 260 de kilograme pentru primele două locuri ale podiumului.
AGERPRES: Te îngrijorează situaţia actuală, restricţiile impuse de autorităţi?
Loredana Toma: Sunt îngrijorată ca orice om, mai ales că părinţii sunt departe, în Franţa. Iar situaţia din Franţa este mult mai gravă cu pandemia asta decât la noi. Stau şi ei izolaţi, ca toată lumea. Muncesc în continuare, însă e teribil de greu cu transportul şi cu cumpărăturile acolo. Sunt cozi interminabile din ce mi-au spus, şi nu stau într-un oraş mare. E o grijă în plus pentru mine. Sper să trecem cu bine toţi peste această încercare. E important să gândim pozitiv.
sursa: agerpres.ro